Istoric. Despre apariția școlii din comună nu se cunosc date exacte. Se spune că activitatea instructiv-educativă a început prin munca unui anume Pavel și a lui Ioan de la Chilie, dar și a lui Ștefan Beldiman. Ștefan Beldiman a fost primul cântăreț al bisericii din Dobreni, care îi învăța pe ucenici să scrie și să citească, dar și cântări bisericești. Activitatea se desfășura în casa aflată lângă biserică.
Până în anul 1866, copiii erau instruiți fie acasă, fie la școala domnească din Piatra Neamț, fie la un preot sau dascăl, în funcție de posibilități.
Ucenicii învățau alfabetul scris cu litere cirilice de pe o foaie de hârtie care era fixată pe un băț. După ce învățau să citească alfabetul, făceau exerciții de scris. Exercițiile de scris erau făcute întâi cu degetul pe nisip, iar apoi pe hârtie.
Deși în anul 1864 s-a dat legea instrucțiunii, prin care învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit, în comuna Dobreni o școală a statului s-a înființat abia pe 8 iunie 1866. La această dată, seminaristul Al. Zaharescu a început cursurile cu copiii în casa de lângă biserică.
În 1869, Prefectul Mavrichi a mutat școala în clădirea primăriei. În 1871, odată cu demisia prefectului Mavrichi, școala este mutată din nou în casa de lângă biserică. În 1905, au fost finisate lucrările la localul nou pentru școală, în valoare de 7.250 lei. Clădirea nouă a primit numele Școala Mihail Kogălniceanu și prezenta: două săli de clasă, o sală pentru cancelarie, un antret și 3 odăi pentru locuința învățătorului. Era dotată cu mobilier nou, o mică bibliotecă și aparate didactice.
În anul 1906, s-a înființat postul pentru cel de-al doilea învățător, ocupat de seminaristul Stan. Printre primii învățători ai școlii se numără:
Seminaristul Al. Zaharescu – primul învățător plătit de stat
Vasile Vasiliu din Piatra
Sc. Bădescu din Transilvania
Constantin Darius – seminarist
Gheorghe Cojocariu.
În anul 1976, s-a ridicat o nouă clădire ce găzduiește până în prezent școala.
Sistemul educațional din comuna Dobreni oferă instruire pentru nivelul preșcolar, primar și gimnazial
Grădinița dispune de o clădire nouă, dobândită în urma unui proiect realizat cu sprijin FEADR Măsura 322
În prezent, se află în derulare proiectul „Consolidare și reabilitare Școala Gimnazială comuna Dobreni”
Școala este racordată la rețeaua de apă potabilă, canalizare și deține centrală proprie
Școala dispune de un laborator de informatică dotat cu 17 de calculatoare, conectate la internet
Grădinița deține sistem de încălzire propriu
Existența unui mijloc de transport școlar
Elevii sunt implicați în diverse activități școlare și extrașcolare
Existența unei bune colaborări între unitățile educaționale și celelalte instituții publice
Existența unei Biblioteci școlare cu peste 11.000 de volume
Existența unei Biblioteci Comunale
Biblioteca Comunală Dobreni face parte din Programul Naţional „Biblionet –lumea în biblioteca mea”
Căminul Cultural este reabilitat și modernizat
Prima menționare documentară a comunei Dobreni datează din 11 iulie 1428. Pe teritoriul comunei au fost descoperite diverse mărturii arheologice ale existenței unor locuitori din vremuri străvechi:
Așezări preistorice din toate epocile – descoperite pe valea pârâului Horaița, sunt susținute de documente istorice care atestă existența unei rețele de sate care și-au mutat reședința sau au dispărut de-a lungul timpului
Vestigii ce aparțin culturii Cucuteni – descoperite pe locul numit Corhana.
Biblioteca Comunală – a funcționat într-o cameră ce aparținea Căminului Cultural, în prezent funcționând în sala Consiliului Local, în clădirea în care a funcționat un club al pensionarilor. Nu dispune de o clădire proprie. Spațiul deține o cameră în care se realizează activitățile cu publicul, cărțile fiind depozitate într-o altă încăpere. În cadrul Bibliotecii comunale sunt organizate activități în care sunt implicați în special copiii din comună: activități pe calculator, rezolvare de puzzle-uri, realizarea de desene, crearea de accesorii făcute manual, completare integrame, confecționare de păpuși. Încălzirea sălii se face prin intermediul sobei. Copiii răspund pozitiv la aceste activități și se implică activ.
Prin intermediul programului „Biblionet”, biblioteca a fost dotată prin donație de la Fundația IREX cu:
4 calculatoare conectate la Internet
pachet standard de echipamente: căşti, camere web, UPS-uri, router, imprimantă, scanner, proiector cu ecran.
Biblioteca comunală dispune de 9.986 volume. Din punct al indicatorilor de performanță, în anul 2013 Biblioteca Comunală Dobreni a înregistrat următoarele valori:
Documente împrumutate per vizită: 13
Documente consultate per capita: 100
Indice de rotaţie: 257.
În anul 2013 au fost înscriși 894 utilizatori, dintre care doar 160 sunt utilizatori activi. Numărul total de vizite realizat de utilizatori este de 260 vizite.
În cadrul Bibliotecii Comunale s-au organizat și cursuri de calificare autorizate și gratuite. Cursurile au fost oferite de către S.C. Vlanda Company S.R.L., prin Proiectul „Preocupare – programe integrate pentru o şansă de ocupare”, proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în oameni”.
Cursurile erau adresate persoanelor inactive, şomerilor, şomerilor de lungă durată, şomeri tineri, şomeri de lungă durată tineri. Calificările pentru care se realizau cursurile erau:
electrician în construcții
lucrător în electromecanică
dulgher, tâmplar, parchetar
lucrător finisor pentru construcții
zidar, pietrar, tencuitor
lucrător în electrotehnică
lucrător instalator pentru construcții
lucrător în tâmplărie
instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze
sudor.
Prin intermediul aceluiași program, au fost oferite și cursuri de specializare ca operator sudare țevi și fitinguri din pehd, precum și cursuri de inițiere în competențe antreprenoriale.
Căminul Cultural. A găzduit pentru o perioadă de timp Biblioteca Comunală. În prezent, căminul cultural este reabilitat și modernizat prin proiectul „Modernizare drum comunal şi drumuri săteşti, înființare rețea de canalizare menajeră cu stație de epurare, extindere rețea de alimentare cu apă, construire grădiniță cu program normal, reabilitare și modernizare cămin cultural” pentru conservarea și promovarea cuturii tradiționale, prin FEADR Măsura 322.
Personalități marcante. Printre personalităţile marcante ale comunei Dobreni se numără:
vornicul Ştefan Catargiu – deținea moșia Dobreni în jurul anului 1800
Lascăr Catargiu – fiul lui Ştefan Catargiu, născut în anul 1823 la Dobreni, a ocupat funcția de ispravnic de Neamţ, ulterior devenind Prim Ministru al României în perioada 1871- 1876
Leon Bogdan – moştenitor al familiei Catargiu, a fost soțul fiicei lui Mihail Kogalniceau
Constantin Dimitrie Stahie – pictor, născut în 1844 la Dobreni, este fiul Preotului Dimitrie Stahie
Mihai Avadanei – ocupă funcția de profesor universitar în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Evenimente culturale
Ziua eroilor. Este un eveniment sărbătorit la Monumentul eroilor, prilej de sărbătorire a veteranilor de război și a văduvelor lor. Un rol activ în organizarea sa îl ocupă elevii Școlii Gimnaziale Dobreni.
Viața spirituală locală
În comuna Dobreni există mai multe lăcașuri de cult:
Biserica de lemn „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” (1832) – Cășăria – monument istoric de arhitectură cu o vechime de peste 100 ani
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1752, cu modificări în 1933) – din satul Sărata, monument istoric de arhitectură
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dobreni (1830).
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dobreni. Biserica ar fi fost construită în anul 1830, fondatorul ei fiind vornicul Ștefan Catargiu. Înainte de înființarea bisericii actuale, exista o biserică mică de lemn, acoperită cu paie.
Biserica are formă de cruce, prezintă două clopote așezate în turn. Lângă biserică se află cimitirul în care erau îngropați ctitorii și familiile lor, preoții: Dimitrie Stahi, Costache Ștefănescu, Vasile Darie, precum și cântărețul Ștefan Beldiman. În apropiere se află și cimitirul vechi în care erau înmormântați oamenii din parohie până la aplicarea regulamentului cimitirelor. Ulterior, s-a format un nou cimitir lângă șoseaua Piatra Neamț.
Printre preoții care au slujit în această parohie se numără: preotul Ilie, preotul Nastase, Ștefan D. Ciocoiu, Costache Ciocoiu, Costache Ștefănescu, Dimitrie Stahie, Vasile Darie, Costache Mironescu (fiul cântărețului Nicolai Miron), V.V. Darie (fiul preotului V. Darie, autor al Monografiei Parohiei Dobreni din comuna Dobreni).
Biserica de lemn „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” (1832) – Cășăria – monument istoric de arhitectură cu o vechime de peste 100 ani.
În „Monografia Parohiei Dobreni” (1913) apare menționată ca Biserica din fostul sat Mășcătești. Este construită din lemn, având formă de cruce. Catapeteasma și icoanele sunt vechi. Unul dintre clopote a fost cumpărat prin anul 1830 de către Cosma Matasariu (Cășeriu) și preotul Vasile Andries pentru suma de 300 lei. Prin anul 1836 biserica a suferit noi modificări, devenind mai mică, și fiind reparată prin sprijinul doamnei Balașa Catargiu. În anul 1899, biserica a necesitat noi lucrări de reparații, realizate cu ajutorul enoriașilor din satul Cășerie, fiind sfințită de protoereul județului Econom Gh. Popovici.
Există două teorii legate de ctitorii bisericii. Una dintre ele este varianta ca, din spusele bătrânilor, biserica să fi fost ridicată de către Ștefan Vodă, fapt neconfirmat
însă. Legenda se bazează pe existența a două pietre de mormânt aflate una în interior, iar cealaltă sub temelia bisericii, ce prezintă inscripționări despre care se presupune că ar fi în limba slavonă.
O altă teorie legată de construirea bisericii se referă la posibilitatea ca primii locuitori răzeși să fi fost fondatorii.
Printre preoții care au slujit aici până în anul 1913 sunt:
Ioan Văduvul – a slujit în această biserică în perioada 1790-1816, fiind îngropat lângă biserică
Preotul Vasile din Almaș, a servit bisericii până în anul 1820
Ioan Stoleriu – a slujit în timpul voluntarilor din 1821-1823
Preot Luca și Ștefan (sau Toader) din 1823 până în anul 1832
Ioan Hogea – ginerele preotului Vasile Darie din Dobreni a slujit până în anul 1844
Ștefan Dimitrie Ciocoiu – slujitor al bisericii din 1844 până în 1863
Constantin Trifan – din anul 1863 până în anul 1873.
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1752) din satul Sărata este un monument istoric caracterizat printr-o deosebită deosebită arhitectura populară în lemn. Astăzi este considerată unul dintre cele mai bine conservate lăcașuri de cult din județul Neamț.
În anul 1752 încep lucrările la această biserică ce a avut inițial ca hram „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“. Lucrările au fost finalizate prin anul 1754. În acest timp, biserica a fost dotată cu catapeteasmă, iconostas, veșminte și cărți sfinte. Biserica a fost construită pe locul unei păduri vechi de stejar.
Biserica are formă de cruce, a fost înălțată din bârne din lemn de stejar fasonat în patru fețe, prezentând o pardoseală din scândură, pe temelie de piatră de râu. Lăcașul este acoperit cu draniță, dar se află într-o stare avansată de degradare. Ctitorii săi sunt: Arhimandritul Climent, locuitorii Ioan Pavel, Grigoraș Mocanu Tanase, familia preotului Luca. A fost sfințită de Archimandritul Isav.
De-a lungul timpului, biserica a suferit lucrări de reparații, mai ales în anul 1896, când s-au realizat cu sprijinul financiar și prin munca locuitorilor, cu sprijin din partea Primăriei și a preotului din satul Dobreni V.V. Darie, precum și din partea protoiereul județului Econom Gh. Popovici.
Lângă biserică se află un cimitir vechi, unde au fost îngropați enoriașii din parohie până la data aplicării regulamentului cimitirelor. Uiterior au început lucrările la un cimitir nou.
Printre preoții care au slujit la această biserică până în anul 1913 se numără:
Preotul Toader – îngropat lângă biserică
Preotul Luca – îngropat lângă biserică, a slujit până în anul 1835
Fiul Preotului Luca, Constantin – a slujit în perioada 1835-1892
Vasile Darie – a servit biserica din anul 1898 până în anul 1906
Fiul preotului Vasile Darie.
Se spune că în curtea acestei biserici au fost turnate scene din filmul „Sâmbăta morţilor“, în care a fost antrenată întreaga comunitate.